Cât contează fii proactiv la locul de muncă

Mary Kay Ash, fondatoarea Mary Kay Cosmetics, spunea că există 3 tipuri de oameni: "Cei care fac lucrurile să se întâmple, cei care privesc cum se întâmplă lucrurile și cei care se întreabă ce s-a întâmplat…”

Mai toate anunțurile de joburi pe care le găsim în piață în prezent includ proactivitatea printre cerințele de bază, adică îi țintesc strict pe cei care fac lucrurile să se întâmple. Fie că vorbim despre o asistentă medicală care în timp ce așteaptă preluarea pacientului pentru consultație anticipează nevoile medicului și pregătește echipamentele pentru ca acesta să poată fi mai eficient sau despre un operator de producție care din proprie inițiativă curăță echipamentul pentru a-i reduce uzura și a-i crește durata de viață, sau, poate, despre un business analyst care discută cu colegii pentru a vedea care sunt nevoile acestora și cum își poate îmbunătăți activitatea – toți, fără să li se ceară, arată că au inițiativa de a schimba situația curentă și acționează anticipând ce va urma.

 „Proactivitatea” este așadar acea abilitate de a vedea problemele sau nevoile din funcționarea unui proiect pentru a-l organiza în cel mai bun mod posibil. Stephen Covey, autotul best seller-ului 7 Deprinderi ale Persoanelor Eficace, spune că a fi proactiv înseamnă mai mult decât a prelua inițiativa: „Exprimă faptul că, în calitatea noastră de ființe umane, suntem răspunzători pentru viețile noastre.”  Această aplecare spre anticiparea nevoilor și problemelor nu trebuie să fie realizată însă pripit și superficial. Rezolvarea trebuie să aibă în vedere eficiența pe termen lung.

Evident că și persoanele proactive sunt influenţate de stimuli externi, fizici, sociali sau psihologici; însă răspunsul lor – conştient sau inconştient – la aceşti stimuli este o opţiune, un răspuns întemeiat pe  criteriul valoric.

Schimbarea nu este ușor de realizat după ce ani de zile ne-am justificat starea de fapt dând vina pe împrejurări. Însă până când o persoană nu poate afirma cu onestitate: “Sunt ceea ce sunt astăzi datorită opţiunilor făcute ieri,” acea persoană nu poate spune: “Optez pentru ceva.”

Ca să înțelegem mai bine cum se comportă un angajat proactiv, o să ne uităm mai atent la ce face Mihai.

Mihai poate să își planifice activitatea. Spre exemplu se gândește azi la ce poate face mâine pentru a-și face treaba mai bine.

Își ține singur evidența lucrurilor de făcut pentru a nu fi nevoie ca altcineva să îl tragă de mânecă la fiecare proiect.

Mihai e implicat 100%. Nu privește doar ce fac ceilalți. Își asumă răspunderea pentru ceea ce poate face ca să își finalizeze proiectele corect și la timp. 

Mihai poate anticipa evoluția lucrurilor. Aceasta pentru că este atent la ce se întâmplă în jur și își folosește imaginația pentru a vedea care va fi continuarea acestora.

Mihai previne. Observă evoluția lucrurilor, anticipează problemele care pot apărea și propune soluții.  

Mihai face lucrurile să se întâmple. Aceasta înseamnă că el nu amână proiectele, se implică imediat în ceea ce trebuie făcut și își asumă responsabilitatea pentru acțiunile sale.

Oamenii ca Mihai nu se nasc neapărat proactivi. Evident că trebuie să existe un fond bun, care să își dorească să se dezvolte și să crească, dar oamenii ca Mihai au nevoie de un pământ fertil, de încurajare și de recunoaștere.

În loc de încheiere, împărtășim cu voi un filmuleț care face cât 1000 de cuvinte. Și vă încurajăm ca, ori de câte ori credeți că rolul vostru este prea mic pentru a putea schimba ceva, să vă gândiți la el.