În ciuda beneficiilor pe care dezvoltarea curiozității le aduce pentru organizații și despre care am discutat într-un articol precedent, de multe ori, aceasta este boicotată chiar din intern. Lucrul acesta nu se întâmplă pentru că liderii sau angajații nu îi văd valoarea. Dimpotrivă, atât unii, cât și ceilalți, sunt aliniați când vine vorba de recunoașterea meritelor curiozității și o consideră un catalizator pentru satisfacția la locul de muncă, motivație, inovație și performanță ridicată.
Acțiunile din practică par să spună însă o poveste diferită…
Este adevărat că există companii precum 3M, Facebook, Google care oferă angajaților timp liber pentru dezvoltarea de proiecte personale, însă aceste situații sunt mai degrabă excepții decât regulă. Și… chiar și în cadrul acestor companii, obiectivele de performanță consumă de multe ori timpul acesta liber pe care angajații l-ar fi putut folosi pentru a explora alternative sau a veni cu idei inovatoare.
Două tendințe îi împiedică pe lideri să încurajeze curiozitatea.
În plus, cercetările arată că, deși creativitatea este considerată de mulți un obiectiv, ideile creative sunt frecvent respinse. Pe de o parte, este de înțeles. Orice dorință de a cerceta alternative pleacă de la a pune sub semnul îndoielii status quo-ul, aspect care nu întotdeauna generează informații utile. Dar, înseamnă în același timp să nu te mulțumești cu prima soluție posibilă și să crezi continuu că există idei mai bune.
Caută eficiența în detrimentul explorării.
La începutul anilor 1900, Henry Ford și-a concentrat toate eforturile asupra unui singur obiectiv: reducerea costurilor de producție pentru a inventa o mașină pentru toți. A reușit să își îndeplinească acest obiectiv la scurt timp – în 1908 – prin introducea modelul T. Cererea a crescut atât de mult încât până în 1921 compania a ajuns să aibă o cotă de piață în Statele Unite de nu mai puțin de 56% dintre autoturismele produse. Acest remarcabil succes a fost posibil, în primul rând, datorită modelului de business Ford centrat pe eficiență. Pe măsură ce economia SUA a crescut și consumatorii au început să își dorească o mai mare varietate de autoturisme, Ford, centrat în continuare pe eficiență și decis să îmbunătățească exclusiv Modelul T, a pierdut teren în fața concurenților precum General Motors care au început să producă modele variate. La scurt timp, aceștia și-au extins cota de piață, detronându-l pe Ford. Greșeala lui Ford a fost că s-a oprit din a experimenta și a inova și a rămas în urmă.
Cum facem să nu pățim ca Ford?
Încurajarea curiozității este o investiție pe termen lung, pentru că atunci când suntem curioși, privim situațiile dificile mai creativ.
Tendințele explică de ce nivelul curiozității scade atunci când ne aflăm de prea mult timp într-un loc de muncă. Într-un studiu realizat de dr. Francesca Gino pe un eșantion de 250 persoane care începuseră recent să lucreze pentru diverse companii au fost adresate o serie de întrebări menite să le măsoare curiozitatea. Nivelurile inițiale de curiozitate au variat, însă după 6 luni, în cadrul unui sondaj de urmărire realizat pe același eșantion, s-a înregistrat o scădere medie de 20%. Explicația se regăsește în faptul că oamenii supuși presiunii de a-și finaliza activitatea au mai puțin timp la dispoziție pentru a-și pune întrebări despre procese sau obiective.
În concluzie
În contextul în care „ideile au devenit moneda curentă a noii economii”, creativitatea va deveni una dintre cele mai căutate abilități în mediul de business, de care va depinde performanța unei companii. Mai mult decât oricând ea își are locul în cadrul organizației și poate fi antrenată și dezvoltată în foarte mare măsură. Dezvoltarea ei depinde, însă, în egală măsură atât de individ, cât și de organizație, aceasta din urmă putând să o favorizeze sau să o sufoce. Despre cum lăsăm frâu liber curiozității pentru a încuraja creativitatea vom povesti însă într-un viitor articol.